Elegant pana in varful cozii

Elegant pana in varful cozii-Bichonul

 Bichonul  este  una  dintre  cele  mai  vechi  rase de caini. Numele  de  Bichon  Maltez  a  indus  in eroare,  multi  crezand  ca  aceasta  rasa  isi are originile in insula Malta. Fals! Termenul  «Maltez» se trage din vocabularul semitic, si   inseamna   refugiu   sau   port,   facand referinta  la  modul  de  viata  pe  care  il practicau stramosii Bichonului.

 La origine, acesti caini populau porturile de la Marea Mediterana, si se hraneau cu soarecii din zona portuara sau din calele corabiilor. Pe parcursul secolului I i.Hr., Bichonii erau de asemenea  folositi  ca  moneda  de  schimb  sau cadou  in  timpul  misiunilor  diplomatice. Mult mai  tarziu,  in  secolul  al  15-lea,  s-au  bucurat de  o  raspandire  ampla,  pe  teritoriul  Europei.

Temperament
Micutul caine nu rateaza nici un truc. Este plin de viata, vesel si jucaus, si mai ales extrem de afectuos cu stapanul, pe care pare sa il venereze.  Prin  urmare  nu  este  un  caine  dificil  de dresat,  cu  conditia  de  a  ramane  fermi  in  fata micilor capricii.
Un bun competitor
Deosebit   de   inteligent,   sensibil   si reactiv, Bichonul invata rapid - aceste calitati  il  ajuta  sa  exceleze  in  cadrul competitiilor de agilitate si obedienta.

Un catel elegant, din cap si pana in varful cozii.

Capul acestor caini este  mai  mare  decat  in  mod  obisnuit  in categoria de talie MINI si mai mult lat decat lung. Ochii mari, cu expresie vie si alerta. Inchisi la culoare, cu pleoape negre. Deasa, stralucitoare si matasoasa, roba cainilor din rasa Maltese se remarca prin albul imaculat. Nuantele  pale  de culoarea fildesului sau  galben stins sunt permise, cu conditia sa nu dea impresia de roba murdara.

Ingrijirea robei: o prioritate

Roba fina a unui Bichon trebuie periata in totalitate, zilnic, pentru a evita formarea caltilor. Periati de la radacina pana la capatul firelor de par, pentru a elimina praful si nodurile din blana. Incheiati cu un pieptene, prin realizarea unei carari, de la gat catre coada, de-a lungul coloanei vertebrale. Realizati apoi pe cap un mot, pe care il prindeti cu ajutorul unui elastic de par sau clama. Aceasta operatiune previne  ruperea  firelor  de  par  lungi si  fragile  ale Bichonului.
Curatati-i  cu  grija  ochii  si  mustatile  dupa  fiecare masa,  pentru  a  evita  aparitia  petelor  galbui  pe blana. In cazul in care lacrimile pateaza blana din jurul ochilor, curatati-i ochii si insistati cu delicatete asupra zonelelor afectate, cu  ajutorul  degetului  aratator  si  a  degetului  mare.  Puteti  cere  sfatul  unui crescator atunci cand considerati ca aveti nevoie de un sfat util.
Faceti-i o baie o data pe luna, cu conditia ca inainte sa ii periati eficient blana. La fel ca majoritatea cainilor de talie mica, Bichonul este predispus la aparitia problemelor dentare, prin urmare, este necesar sa se efectueze un detartraj regulat, de catre medicul veterinar.

Un apetit capricios

Bichonul  poate  fi  uneori  greu  de  multumit. Asigurati-va ca ii administrati o hrana palatabila, pe care nu o poate refuza. Bucuros de companie. Bichonul  nu  are  nevoie  de  mult  spatiu  pentru a  se  simti  confortabil,  insa  atunci  cand  este lasat  singur  in  apartament  pentru  o  perioada indelungata, sufera.

Somnic.....

Hm,ce somn mi-e!  {somnorosule:))}

Imi doresc un .......................

Of,doamne imi dorec un caine de companie frumos si prietenos,loial,etc.Ce mi-ati putea recomanda dintre un bichon,yorkshire terrier sau un shitzu???????????????????

Cum se joaca pisicile cu inertia si gravitatia ca sa lipaie apa

Patru cercetatori de la institute reputate din SUA si-au rupt din timpul pretios pentru a da stapanilor de pisici raspuns la o intrebare veche de cand lumea, dar imposibil de lamurit pana acum: cum beau felinele apa sau lapte fara sa isi ude botul?

Cercetatorii, de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) si de la Universitatea Princeton, au analizat cu ajutorul unor inregistrari video maniera in care pisicile si alte cateva feline salbatice obisnuiesc sa bea apa sau lapte.http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=pisica%20bea%20apa&source=video&cd=4&ved=0CEMQtwIwAw&url=http%3A%2F%2Fwww.youtube.com%2Fwatch%3Fv%3DW9o3m5OcRfU&ei=-7akT6CUHITVsgaWlryUBQ&usg=AFQjCNG-G6WWXA7Ex3FHr8gRP7S3cIG8Uw&cad=rja

Sfaturi pentru ingrijirea zilnica a cainelui

Cainii nu sesizeaza ca se murdaresc. Ei nu stiu sa evite locurile murdare si lipsite de igiena. In consecinta, cainii reprezinta o sursa de praf si corpuri straine, lucruri care constituie o sursa de boli atat pentru oameni cat si pentru caine. Toate aceste probleme pot fi usor prevenite prin acordarea zilnica a cateva minute pentru toaletarea pielii, parului, urechilor, dintilor, ochilor si membrelor patrupedului.

Ingrijirea parului

Parul cainelui se periaza zilnic, avand ca scop indepartarea prafului si a firelor de par moarte. In cazul raselor cu par lung, perierea impiedica totodata incalcirea.

Dar indiferent de textura blanii, toti cainii au nevoie de acest tip de ingrijire. Intretinerea se face cu ajutorul periei si piaptanului, iar cainii cu par scurt se perie zilnic cu o perie cu perii duri. In cazul parului foarte scurt si matasos se va folosi o perie mai fina. Rasele care au parul lung se piaptana mai intai si apoi se perie, pentru a evita ruperea firelor de par, lucru care duce la un aspect neingrijit al cainelui.

Multe probleme pot fi prevenite prin acordarea a cateva minute zilnic pentru toaletarea pielii, parului, urechilor, dintilor, ochilor si membrelor cainelui.

Periatul se face in sensul de crestere al firelor de par si necesita o atentie sporita in zonele de sub urechi, incheieturi si alte zone mai sensibile. Neperierea cu regularitate a cainelui poate duce la acumularea firelor moarte de par, care se pot strange in cocoloase si irita pielea sau produce mancarimi.

Cainii care sunt tinuti in interiorul locuintei, acolo unde temperatura se pastreaza constanta pe toata perioada anului, nu au perioade fixe de naparlire, cum ar fi toamna si primavara. Pot naparli pe toata perioada anului, astfel ca acestia trebuie periati zilnic.

Pentru cainii tinuti la curte, ingrijirea parului este foarte importanta, dar o atentie sporita trebuie acordata toamna si primavara.

Daca ati scos cainele la plimbare pe vreme ploioasa si mizeria nu poate fi inlaturata doar cu un prosop, trebuie sa apelati la baie.

Astazi exista o gama variata de sampoane pentru caini, iar acestea au proprietati de reglare a glandelor sebacee ale cainilor. Este de recomandat spalarea cainelui in cada, sau mai bine intr-un lighean mare. Temperatura apei trebuie sa aiba in jur de 35 de grade, si in nici un caz sa nu depaseasca inaltimea abdomenului cainelui. Capul nu va fi bagat sub apa.

Dupa baie, cainele va fi sters bine cu un prosop si, daca acesta suporta, poate fi uscat cu foenul. Este indicat ca dupa uscare cainele sa ramana intr-o incapere calda, fara curenti de aer. Daca este scos afara se poate murdari cu usurinta, fiind ud, iar daca sta in curenti de aer poate sa raceasca. Rezistenta lui depinde si de sensibilitatea rasei.

In mod normal, cainele trebuie sa faca o baie o data la 8-10 saptamani.

Ingrijirea urechilor si ochilor

O atentie mare se acorda in cazul urechilor si ochilor; mai ales daca ochii au fost iritati de sampon, este nevoie sa ii clatim bine de tot cu solutie de acid boric diluat.

Ochii si pleoapele sunt zonele cele mai predispuse inflamarii din cauza frigului, curentilor de aer sau a fumului; din acest motiv trebuie controlate zilnic.

Daca observati ca ochii lacrimeaza, ii puteti spala cu ceai cald de musetel de 2-3 ori pe zi sau cu solutie de acid boric 2-3%.

Urechile, dupa cum spuneam, necesita si ele o ingrijire speciala, mai ales in cazul raselor cu urechi lungi.

Urechile se controleaza dupa fiecare plimbare, iar daca acestea sunt umede sau murdare, stergeti-le usor si cu mare atentie cu un prosop umed. In special, partea interioara a urechii trebuie stearsa cu un servetel sau carpa moale de mai multe ori, asta pentru a evita bolile de urechi.

De obicei, bolile de urechi se manifesta prin inflamatii, iar unele simptome sunt ca animalul nu mai tine capul drept, il scutura des, se mai scarpina cu laba si este sensibil la orice atingere a zonei auriculare. Daca observati inflamatii, cel mai istet este sa va adresati unui medic veterinar, deoarece problema ar putea sa fie putin mai complicata in cazul urechilor.

Ingrijirea danturii

Dantura canina nu necesita o ingrijire speciala si permanenta. Aceasta se curata foarte bine prin consumul de oase, hrana uscata si biscuiti speciali pentru caini. Dar in cazul depunerilor mari de tartru se va recurge la un medic specialist pentru curatare.

Ingrijirea labelor

Labele cainelui trebuie sa fie sanatoase. Se mai intampla ca in zona degetelor sa patrunda corpi straini, de exemplu ariste* de la vegetatia cu care cainele intra in contact in timpul plimbarilor, iar acestea pot conduce la inflamatii si, cateodata, la rani grave. Este bine sa controlam zilnic, sau cat mai des cu putinta, labele cainelui.

Unghiile cainelui se mentin la o lungime normala si se tocesc in mod natural daca patrupedul face destula miscare. Totusi, acordati-le atentie de cateva ori pe an pentru. Verificati-le si scurtati-le daca e cazul. Pentru a taia unghiile, trebuie sa cumparati un cleste special si bine ascutit pentru scurtarea unghiilor cainelui. Acest proces necesita o atentie maxima, unghiile nu trebuie sa fie taiate prea scurt, sau in carne vie, deoarece se poate provoca o hemoragie.

Un sfat pentru o problema des intalnita

Mai exista un simptom des intalnit de posesorii de caini. Acela in care cainele se taraste cu fundul de sol. Exista multe teorii lansate in mediile crescatorilor amatori cu privire la acest fenomen, multe fiind gresite. Adevarul este ca atunci cand cainele manifesta un astfel de comportament neplacut este vorba de faptul ca glandele anale sebacee ale sale sunt nevidate. Acestea sunt infundate cu secretii de sebum.

Problema se poate remedia usor luand hartie igienica si apasand cu degetele acoperite in jurul anusului, golind astfel glandele de acest sebum. In cazuri extreme, atunci cand problema persista, apelati cu incredere la medicul veterinar.

Chinchila

Ceva mai mare decat o veverita si putin mai mare decat un iepuras, chinchilla a convins prin blandete si dragalasanie ca poate fi un animal de casa linistit, agreabil si foarte cuminte.

Cum se ingrijeste Chinchilla
Pentru a pastra sanatatea chinchillei este recomandat:
- in primul rand sa va asigurati ca hrana (concentratele, fanul sau lucerna) sunt proaspete.
- sa-i schimbati apa atunci cand este necesar.
- sa evitati administrarea hranei bogata in grasimi, zahar sau ulei.
- sa nu-i schimbati prea des meniul.
- sa-i curatati regulat cusca.
- sa-i administrati lucerna, pentru a stopa cresterea excesiva a dintilor.
- sa o lasati sa se odihneasca in timpul zilei.

De ce multi oameni aleg chinchilla ca animal de companie
In primul rand trebuie sa stiti ca acest animal se intelege foarte bine cu copiii. Este usor de intretinut si nu necesita mult timp pentru ingrijire.
Chinchillele sunt animale foarte curate (nu au miros propriu), au blanita foarte deasa, nu au paraziti, nu fac zgomot, pot ramane singure cateva zile, sunt istete, curioase si amuzante!
Daca aveti copii este ideal sa le achizitionati o chinchilla, dar puteti achizitiona acest minunat animal de companie chiar si pentru dumneavoastra.






 Urmeaza  poze amuzante>>>>>.

Cine vrea un chinchila?

Yorkshire Terrier

Yorkshire Terrier-ul a fost, initial, folosit ca si caine utilitar, devenind mai apoi un animal de companie la moda in Anglia, la sfarsitul Epocii Victoriene.
Yorkshire Terrier-ul, bine cunoscut pentru pletele lungi, curgatoare, este o rasa mititica, dar robusta. Initial, utilizat pentru vanarea sobolanilor, Yorkie este un animal de companie faimos.

Yorkshire Terrier-ul a fost una dintre cele 10 rase de catei ale anului 2005.

Istoricul si originea

Rasa are o vechime de circa 100 ani, dar originile sale nu sunt intru-totul cunoscute. Cand muncitorii scotieni din industria textila au migrat din Scotia in Anglia la jumatatea secolului al XIX-lea, acestia au adus cu ei diferiti caini terrieri, care erau folositi la vanarea sobolanilor. De-a lungul timpului, acesti terrieri au fost imperecheati intre ei rezultand intr-un final si Yorkshire Terrier-ul.
Initial, rasa era denumita „Broken-haired scotch terrier”. In 1870, un reporter in cadrul unei expozitii canine sugera ca acest caine ar trebui sa fie redenumit Yorkshire Terrier, din moment ce dezvoltarea rasei s-a realizat aproape in totalitate in orasul Yorkshire.
Rasa a fost, initial, utilizata ca si caine utilitar, dar, ulterior, a devenit un animal de companie la moda incepand cu sfarsitul Epocii Victoriene, in Anglia. In 1872, Yorkie si-a facut intrarea in Statele Unite, iar de atunci a devenit foarte cunoscut. La inceput, Yorkshire Terrier-ul era un caine de talie mai mare decat cel pe care il stim noi astazi, dar prin programe de selectie a exemplarelor de talie mai mica, el a putut fi miniaturizat de-a lungul anilor pana la dimensiunile acutale.

Yorkshire Terrier-ul apartine grupei terrier-ilor si este recunoscut de urmatoarele oficii si organizatii internationale: CKC, FCI, AKC, UKC, KCGB, CKC, ANKC, NKC, NZKC, APRI, ACR.

Aspectul exterior si dimensiunile

Yorkshire Terrier-ul este un membru al grupei raselor de companie – de agrement. Yorkshire Terrier-ul prezinta un cap lat, cu botul de lungime medie, nas negru si dinti uniformi. Ochii sunt de culoare inchisa, nergii sau caprui, extrem de vioi. Urechile de forma literei „V” sunt purtate ridicat, iar coada este scurtata, de obicei la jumatate din lungimea normala si purtata la acelasi nivel cu sira spinarii. Membrele sunt drepte, cu labe rotunde si unghii de culoare neagra.

Cea mai cunoscuta caracteristica a rasei este blana lunga, curgatoare, care necesita o ingrijire constanta. Atunci cand cainele nu este prezentat in expozitiile canine, proprietarii opteaza, in general, pentru aspectul flocos. Parul lung de la nivelul fetei este, de obicei, prins in varful capului cu un elastic sau o fundita pentru a preveni intrarea parului in ochi. Blana este, in mod caracteristic, albastru-cenusiu inchis sau negru cu nuante de cafeniu. Puii sunt, in general, negrii cu cafeniu.

Yorkshire Terrier-ul adult prezinta o inaltimea la niveul greabanului de 15-17,5 cm, iar greutatea sa corporala este de 3-3,5 kg.

Personalitatea

Yorkshire Terrier-ul pare sa uite ca este un caine foarte mic. Intotdeauna dornic de aventura si de a-si crea probleme, Yorkshire Terrier-ului nu-i este frica de nimic. Poate fi agresiv cu caini straini si cu alte animalute mici; in alte cuvinte, Yorkshire Terrier-ul a mostenit personalitatea terrier-ilor. Sunt usor de educat, desi, pot fi uneori neascultatori si incapatanati. Yorkshire Terrier-ii sunt caini de paza excelenti, alertandu-si cu promptitudine familia cand se apropie strainii. Prin comparatie, femelele au tendinta de a fi caini de paza mai buni decat masculii. Masculii au tendinta de a lasa femelele sa faca toata munca. Yorkshire Terrier-ul poate fi gata sa muste, daca este luat prin surprindere, speriat sau sicanat peste masura, dar, este de regula, tandru si iubaret. Atentie, nu trebuie rasfatati peste masura pentru ca devin nervosi si obraznici. Yorkshire Terrier-ul ii place sa latre, dar poate fi usor invatat sa nu faca asta.
Yorkshire Terrier-ii isi impart de buna voie teritoriul si familia cu alte rase. Sunt, in principal, caini de interior, de casa, dar, din moment ce ei sunt terrieri la origine, Yorkshire Terrier-ii pot trai si afara. Cu o ingrijire si o atentie adecvate, acesti caini pot trai oriunde.

Personalitatea

Yorkshire Terrier-ul pare sa uite ca este un caine foarte mic. Intotdeauna dornic de aventura si de a-si crea probleme, Yorkshire Terrier-ului nu-i este frica de nimic. Poate fi agresiv cu caini straini si cu alte animalute mici; in alte cuvinte, Yorkshire Terrier-ul a mostenit personalitatea terrier-ilor. Sunt usor de educat, desi, pot fi uneori neascultatori si incapatanati. Yorkshire Terrier-ii sunt caini de paza excelenti, alertandu-si cu promptitudine familia cand se apropie strainii. Prin comparatie, femelele au tendinta de a fi caini de paza mai buni decat masculii. Masculii au tendinta de a lasa femelele sa faca toata munca. Yorkshire Terrier-ul poate fi gata sa muste, daca este luat prin surprindere, speriat sau sicanat peste masura, dar, este de regula, tandru si iubaret. Atentie, nu trebuie rasfatati peste masura pentru ca devin nervosi si obraznici. Yorkshire Terrier-ul ii place sa latre, dar poate fi usor invatat sa nu faca asta.
Yorkshire Terrier-ii isi impart de buna voie teritoriul si familia cu alte rase. Sunt, in principal, caini de interior, de casa, dar, din moment ce ei sunt terrieri la origine, Yorkshire Terrier-ii pot trai si afara. Cu o ingrijire si o atentie adecvate, acesti caini pot trai oriunde.

Relatiile cu familia si casa

Yorkshire Terrier-ul nu este, in general, foarte tolerant cu copiii, dar ii accepta daca creste alaturi de acestia. Se intelege cel mai bine cu copiii de varste mai mari, mai linistiti. Sunt afectuosi si loiali familiei lor, dar pot fi agresivi cu strainii, daca nu socializeaza inca din copilarie.

Este un caine indicat cresterii intr-un apartament de bloc, fiind foarte activ in interiorul caminului, nenecesitand o curte. Aveti in vedere ca Yorkshire Terrier-ul nu tolereaza climatele prea reci, preferandu-le pe cele calde.

Dresajul

Yorkshire Terrier-ul este un caine inteligent si usor de educat prin dresajul de baza, dar poate fi dificil de invatat sa fie curat si sa-si faca necesitatile afara.

Aspecte particulare

Chiar daca Yorkshire Terrier-ul este, in general, considerat un caine de companie, el este, totusi, un terrier la origine, astfel ca va haitui si ucide rozatoarele. Din acest motiv, Yorkshire Terrier-ii nu trebuie lasati nesupravegheati in compania animalutelor de companie mici cum ar fi hamsterii, iepurii sau porcusorii de Guineea.
Blana sa lunga necesita o ingrijire zilnica pentru a preveni incurcarea si matuirea acesteia. Blana scurtata necesita o periere si o pieptanare zilnica sau saptamanala, de la caz la caz. Yorkshire Terrier-ul este un caine care naparleste putin sau aproape deloc.

 
Dantura va trebui controlata si toaletata periodic, intrucat Yorkshire Terrier-ul este predispus afectiunilor dentare timpurii.

Boli si afectiuni curente

In general, Yorkshire Terrier-ul este un caine sanatos cu cateva griji de ordin medical. Totusi, urmatoarele boli si tulburari au fost semnalate cu o frecventa mai crescuta:
Cataracta determina o pierdere a transparentei normale a cristalinului. Afectiunea se poate produce la unul sau la ambii ochi si poate conduce la orbirea caineluii.
Criptorhidismul este o tulburare manifestata prin lipsa migrarii unuia sau a ambelor testicule in scrot.
Urolitiaza este o tulburare care afecteaza tractul urinar avand ca rezultat formarea pietrelor la nivelul vezicii urinare.
Suntul portosistemic este o malformatie a circulatiei sangvine asociata ficatului. Sangele este suntat departe de ficat, avand ca rezultat acumularea toxinelor sangvine si, consecutiv, inrautatirea severa a starii generale.
Luxatia patelara este o tulburare care afecteaza rotula (patela).
Alopecia este o tulburare ce are ca rezultat caderea parului.
Entropionul este o afectiune a pleoapelor ce implica rasucirea spre interior a marginii libere a acestora. Genele de la nivelul marginii libere a pleoapelor irita suprafata globului ocular, putand induce probleme mult mai grave.
Keratoconjunctivita sicca este o tulburare a ochiului care apare atunci cand productia de lacrimi este diminuata sau absenta.
In plus, Yorkshire Terrier-ul este un caine predispus la dwarfism (ostecondroza – tulburare de dezvoltate a oaselor lungi), distocie, hidrocefalie, afectiuni dentare timpurii, bronsite, toleranta slaba la anestezice, digestie lenta, discopatie vertebrala (hernii de disc) si hipoglicemie.

Durata medie de viata a Yorkshire Terrier-ului este de 14-16 ani.Cine vrea un  Yorkshire Terrier??????

Shih Tzu - micutul "leu" chinezesc

Shih Tzu - micutul "leu" chinezesc

Shih Tzu este o rasa de caini de talie mica, caracterizata de blana lunga si matasoasa. Shih Tzu este una dintre cele mai vechi rase de caini iar primele exemplare au fost crescute in China. Numele rasei inseamna, intr-o traducere aproximativa, "Cainele Leu". Aceasta denumire facea referire la asemanarea dintre caini si modul in care leii erau descrisi in arta orientala. Shih Tzu a fost recunoscuta de American Kennel Club in 1969.


Istorie

Analize recente ale ADN-ului acestei rase au confirmat ca stramosii patrupedelor Shih Tzu sunt printre primii caini dresati. Cercetatorii au studiat scheletele unor caini asemanatori celor din rasa Shih Tzu gasite in apropierea asezarilor omenesti vechi de zece mii de ani. Originea exacta a rasei moderne este insa neclara. Potrivit unei teorii, Shih Tzu a aparut ca rezultat al incrucisarii dintre cainii Pechinez si cei de origine tibetana. Cert este ca, incepand din secolul al XVII-lea, caini din rasa Shih Tzu erau, deseori, imortalizati in picturile artistilor de la curtile nobililor chinezi. Primele exemplare au ajuns in Europa (Marea Britanie si Norvegia) in 1930 si, cinci ani mai tarziu, s-a infiintat Shih Tzu Club in Anglia. Rasa a devenit foarte populara si in Statele Unite ale Americii dupa cel de-al doilea Razboi Mondial. La sfarsitul deceniului sapte al secolului trecut, American Kennel Club a recunoscut rasa Shih Tzu si a incadrat-o in "Toy Group".spect

Shih Tzu este un caine mic, cu nas scurt si ochi mari. Blana este lunga, deasa si formata din doua straturi. De obicei, parul de pe cap este prins intr-un mot pentru a evita eventuale infectii ale ochilor. In cazul cainilor Shih Tzu, orice culoare a blanii este acceptata. Cu toate ca acesti caini au blana lunga, Shih Tzu este considerata o rasa hipoalergenica. Majoritatea exemplarelor nu depasesc 26 de centrimetri in timp ce greutatea ideala este in jur de 6 kilograme. Urechile sunt aplecate si acoperite de blana iar coada stufoasa este purtata intoarsa pe spate.

Temperament

Cainii Shih Tzu sunt in primul rand niste foarte buni companioni. Nu isi doresc nimic mai mult decat sa stea in casa cu familia. Shih Tzu se inteleg foarte bine cu alte animale de casa si copiii mai mari. Sunt foarte sociabili, siguri pe ei si alerti. Daca raman pentru multa vreme fara stapan, aceste patrupede pot deveni destul de distructive. Shih Tzu sunt docili si linistiti, insa le place foarte mult sa se joace. Avand in vedere trecutul lor "nobil", acesti caini asteapta sa fie rasfatati si pot fi uneori destul de incapatanati.

Sanatate

Shih Tzu pot suferi de mai multe boli ereditare. Printre cele mai intalnite sunt displazia de sold si probleme ale ficatului. Botul scurt face ca acesti caini sa fie foarte sensibili la temperaturi inalte. Multe firme de transport aerian nu vor accepta prezenta acestor caini la bordul avioanelor atunci cand temperatura din timpul zborului poate depasi 24 de grade Celsius. Cainii Shih Tzu au probleme cand beau apa avand in vedere ca aceasta le poate intra in nas. De aceea, multi Shih Tzu sunt dresati sa bea din vase speciale, folosite pentru hamsteri sau gerbili. Zona din jurul ochilor ar trebui controlata in fiecare zi pentru a se evita acumularea de mucus. Shih Tzu traiesc intre 10 si 18 ani.


Caracteristici

Blana cainilor Shih Tzu are nevoie de ingrijire suplimentara si trebuie periata zilnic. Aceste patrupede trebuie spalate cel putin o data pe luna si nu suporta foarte bine climatul umed. Este foarte important ca urechile si ochii animalului sa fie mentinute curate. Shih Tzu sunt predispusi la obezitate si nu trebuie hraniti in exces. Din cauza incapatanarii, acesti caini pot fi destul de greu de dresat pentru casa. Shih Tzu se vor bucura de o scurta plimbare zilnica sau de reprize prelungite de joaca in casa. Cine vrea Shitzu?????????????????